Cum capătă un gest nobil – aprinderea de lumânări într-un spaţiu public, fiecare flacără reprezentând smbolic o persoană care se confruntă cu neajunsurile şi excluziunea socială – aspectul de bâlci şi bazar.

Cu sloganul „Vino! Aprinde şi tu o stea pentru copiii cu dizabilităţi!”, vineri, 11 octombrie, organizaţiile „Caritas” ale Diecezei romano-catolice Satu Mare, puctul de lucru  Sighet şi Eparhiei greco-catolice Maramureş, au organizat la Sighetu-Marmaţiei ediţia a treia a campaniei ”Un milion de stele”. Un gest nobil, de solidaritate care, până la urmă şi-a atins scopul: lumânări au fost aprinse şi fonduri s-au adunat. Numai că….

… nu ştim din ce motiv, ediţia din acest an a fost organizată pe platoul din parcul central al oraşului: prin arhitectura-i specifică organizată pe nivele, platoul de la Curtea Veche, unde s-au desfăşurat ediţiile anterioare, se potrivea mai bine acestui tip de evenimente;

… candelele au fost înghesuite pe alee, ceea ce a făcut ca, în loc să fie motivul central al evenimentului, „milionul de stele” a ajuns marginalizat, stingher;

… din lipsa unei scene sau măcar a unui podium, spectacolul oferit de micii talentaţi ai sighetului s-au desfăşurat în centrul unei înghesuieli pe care, cândva, o numeam „ca la urs”;

De la ora 19:00, a urmat partea religioasă a evenimentului: în faţa bisericii greco-catolice, au fost rostite rugăciuni, după care, cei prezenţi au aprins lumânările aşezate în formă de cruce cu raze, simbolul organizaţiei „Caritas”.