În zilele de 4 şi 6 martie, evreii sărbătoresc Purim, cea mai veselă sărbătoare din calendarul iudaic, legată de "Cartea Esterei" din Vechiul Testament.

Intrigi la curtea regală, bancheturi, asasinate, un rege nebun, răufăcători, un erou puternic şi o eroină frumoasă şi înţeleaptă – cam asta ar fi pe scurt povestea Purim-ului, o pagină din istoria antică a evreilor.

Ca să sărbătorească consolidarea domniei asupra Imperiului Persan, regele Ahaşveroş oferă un ospăţ la care participă toţi demnitarii. După multă băutură, regele îşi cheamă soţia ca să li se alăture dar, din pudoare sau vanitate, Vasti refuză. Înfuriat, regele o ucide şi, cum nu putea să rămână fără soaţă, organizează un concurs de frumuseţe, câştigătoarea urmând a fi încoronată regină. Sorţii cad asupra frumoasei Estera crescută de unchiul ei Mordechai care o sfătuieşte să ascundă faptul că este e evreoaică. Făcând dese vizite la palat, Mordechai desconspiră un complot salvând viaţa regelui. Hamman, un curtean însetat de putere, ales prim-ministru emite un edict care cerea ca populaţia să i se închine. Refuzând să se supună, Mordechai atrage mânia lui Hamman care se hotăreşte să se răzbune exterminând toţi evreii din cetate, convingându-l pe rege să semneze un act în acest sens. Estera, hotărâtă să-şi salveze neamul, îl invită pe rege la un banchet la care i se citeşte din cronica împărăţiei capitolul referitor la complot. Dându-şi seama că a uitat să-l recompenseze pe Mordechai, regele cere sfatul lui Hamman: crezând că e vorba de el, acesta îl sfătuieşte ca cel onorat să poarte mantia şi coroana regală şi, încălecat pe calul regelui să fie condus în paradă prin cetate ca semn de respect şi onoare. Regelui îi surâde ideea şi-i ordonă lui Hamman ca el să fie cel care-l conduce pe Mordechai prin cetate. Înfuriat, Hamman hotăreşte să-i extermine pe evrei chiar a doua zi. Aflând, Estera dezvăluie regelui planurile lui Hamman. Regele îl ucide şi-l numeşte pe Mordechai în locul acestuia. Neputându-şi retrage hotărârea anterioară dictată de Hamman, regele îi ordonă lui Mordechai să emită un act prin care evreii au dreptul să se apere în luptă dreaptă. Astfel, evreii ajung să îşi învingă inamicii iar ziua care se pregătise una de jale se transformă într-una de veselie. De atunci, Purim-ul sărbătoreşte salvarea poporului aflat în exil, eterna poveste a evreilor ameninţaţi într-o ţară străină.

Tradiţiile legate de Purim se păstrează şi azi.

Denumirea de Purim provine de la zaruri, cele care determinaseră data masacrului pregătit de Hamman, masacru zădărnicit de Estera şi Mordechai. În tradiţia evreiască, la această sărbătoare se obişnuieşte să se ofere cadouri simbolice, la masa festivă se servesc prăjiturele în trei colţuri umplute cu jeleu, seminţe de mac şi nuci numite "humentaş" ("buzunarele lui Hamman") sau "oznai hamana" ("urechile lui Hamman") , se organizează carnavaluri, spectacole de parodii şi piese umoristice având ca subiect legenda biblică a lui Hamman şi al Esterei, cei prezenţi poartă pălării ciudate şi măşti, şi se bea vin până nu mai faci deosebire dintre blestematul Hamman şi binecuvântatul Mordechai, zicătoarea "ad de lo yada" – până nu mai ştii – fiind adoptată ca motto al Purim-ului.

În mod tradiţional, după postul din ajun şi citirea „Meghilat Esther” („Cartea Esterei”), evreii din Sighet au sărbătorit alături de prietenii lor de alte confesiuni, cu humentaş, cântece şi urări de "Purim Sameah!".