Ember Emánuel (Manó) s-a născut la Sighet, la 16 ianuarie 1883 într-o familie de armeni. Tatăl, Ember Tivadar, a fost căpitan al oraşului, mama, Teodorovits Mária, casnică. La vârsta de 15 ani, elevul gimnaziului piarist din oraşul natal, îşi întrerupe studiile şi se alătură luptătorilor paşoptişti dar, din cauza structurii fizice precare, este trimis la fabrica de muniţii. După revoluţie, se întoarce la Sighet şi din 1851 este ucenic în farmacia „Kigyó” lui Buzáth Simon, iar în 1854 primeşte „absolutariul” de asistent. Rămâne ajutor de farmacist apoi, după moartea tatălui, lucrează o vreme la Szolnok. În 1856 se înscrie la facultate la Viena pe care o termină la 17 iulie 1858 cu diplomă de farmacist. Între decembrie 1858 şi octombrie 1859 lucrează în farmacia lui Buzáth Simon, apoi închiriază farmacia lui Vozár Sámuel, înfiinţată în 1781 sub numele de „Megváltóhoz”. Din anul 1860 se stabileşte la Oradea unde cumpără farmacia „Szent László” a lui Szikszai Mihály. În 1861 se căsătoreşte la Hust cu Jakabovits Mária, cu care are şase copii; în timpul epidemiei de holeră, îi moare întreaga familie. După patru ani de văduvie, se căsătoreşte cu Buzáth Mária din Sighet dar, curând, rămâne văduv din nou. După câţiva ani, se căsătoreşte cu cumnata Buzáth Róza. A fost membru fondator al Asociaţiei Medicale din Bihor, al Asociaţiei Farmaciştilor, membru în consiliul de administraţie a Casei de Economii şi Credit, curator al bisericii romano-catolice, şi casier al Asociaţiei „Népkőr” din Oradea. Ember Emánuel a murit la 30 decembrie 1896 la Oradea la vârsta de 73 ani. Farmacia i-a rămas în proprietatea văduvei care l-a angajat administrator  pe Marschalkó Leó apoi, în 1904, farmacia a trecut în proprietatea lui Hegedűs Rezső.

Bibliografie: Péter H. Mária, "Az erdélyi gyógyszerészet magyar vonatkozásai", Editura Erdélyi Múzeum Egyesület, Cluj-Napoca, 2013.