La 26 martie 1996 a murit savantul sighetean Koch Ferenc

Născut la Sighet la 19 noiembrie 1925, savantul Koch Ferenc, este absolvent al Facultatăţii de matematică-fizică din Cluj, unde, profesorul Borbély Samu îi oferă un post de asistent dar tânărul Feri refuză, fiind decis să se dedices cercetării şi nu pedagogiei: sub boordonarea profesorilor Gyulai Zoltán şi Fényes Imre, face primii paşi în fizica atomică căreia îi va rămâne fidel până la sfârşitul vieţii.

După terminarea studiilor universitare va lucra ca asistent şi lector la Universitatea „Babeş-Bolyai” unde se implică în dezvoltarea laboratorului de fizică. Tot el a fost primul care la Cluj construieşte un generator Van de Graaf. "Pe mine, Procopiu şi alţi maeştrii m-au învăţat cum se poate, cu cele mai simple aparate şi metode, să obţii lucruri minunate" afirma Koch Ferenc într-unul din ultimele sale interviuri.

Unificarea din anul 1959 a celor două universităţi („Babeş” şi „Bolyai”) a fost un moment de referinţă în istoria Facultăţii de matematică-fizică: dacă, până atunci, acesta pregătea studenţii pentru o carieră în pedagogie, după unificare, catedra de matematică-fizică pregătea şi cercetători. După ce în anul 1960 îşi susţine doctoratul, devine lector  iar din anul 1979 profesor universitar.

În cariera sa, Koch Ferenc a publicat lucrări în limbile maghiară, română şi germană, printre care şi "Cum să rezolvăm o problemă de fizică" (“Hogyan oldjunk meg fizikafeladatot"), manual intrat în bibliografia permanentă a studenţilor. Tot lui i se datorează succesele Universităţii Babeş-Bolyai din domeniul rezonanţei magnetice, a radiaţiilor Cerenkov, a cercetărilor din domeniul corelaţiilor unghiulare, detectării de urme, termoluminescenţă, detectarea de radiaţii, detectarea de neutroni şi radon, etc. Rezultatele cercetării le-a prezentat în nenumărate conferinţe şi publicaţii. Koch Ferenc a fost primul care a atras atenţia relaţiei dintre efectul Cernenkov şi izotopi (1966 Kernenergie) şi în cercetarea atomului 79Br de la Göttingen (1973 Zeitschrift für Physik). Între anii 1958-1964 (când a fost interzisă) a fost redactorul revistei de fizică-matematică. A participat activ la publicarea Lexiconului de personalităţi româno-maghiare.

La împlinirea vârstei de 70 ani, Societatea Germană de Fizică al cărui membru era, îi conferă o diplomă de excelenţă – ceea ce Universitatea Babeş-Bolyai n-a făcut-o nici până în prezent. În anul 1993 devine membru onorific al Societăţii de Fizică "Eötvös Loránd" din Budapesta.

Dr. Koch Ferenc a încetat din viaţă la 26 martie 1996 la Köln, în Germania, unde-şi vizita copiii. A fost înmormântat în cimitirul Melatenfriedhof din această localitate.