Pentru Sighet, 1848 înseamnă o pagină de istorie a luptei pentru libertate

Chiar dacă în mod tradiţional, ziua de 15 martie – ziua izbucnirii la Pesta a Revoluţiei de la 1848, este sărbătorită doar de comunitatea maghiară, pentru Sighet, acele zile de primăvară ale anului 1848 şi apoi anul Revoluţiei paşoptiste înseamnă o pagină de istorie a luptei pentru libertate în care şi-au înscris numele sighetenii Leövey Klára, fondatoarea şcolii de fete, pictorul ofiţer Asztalos István, scriitorul şi politicanul Várady Borbely Gábor, graficianul Országh Antal – inventatorul fotografiei lucioase, profesorul Hanák János, medicul Pete Zsigmond, Móricz Samuel, actorul Balogh Károly, scriitorul şi publicistul Grosschmid Gabor, scriitorul Lonkay Antal, preotul romano-catolic Palotay László, pictorul Zahorai János şi cei peste o sută de sigheteni care l-au urmat pe generalul Lenkey János şi husarii regimentului Würtenberg. Aceştia nu sunt martirii unei etnii ci martirii luptei pentru un ideal măreţ. Lor le-au fost dedicate evenimentele desfăşurate vineri, 15 martie, la Sighetu-Marmaţiei, în organizarea Bisericilor Reformată şi Romano-Catolică, în colaborare cu liceul de predare în limba maghiară "Leövey Klára", asociaţia culturală "Hollósy Simon" şi UDMR Sighet.

Frigul şi ninsoarea a înjumătăţit numărul participanţilor la depunerile de coroane

Evenimentele au debutat la Biserica Reformată cu o slujbă oficiată de pastorul Kiss József din Păuleni, judeţul Satu Mare, în prezenţa pastorilor reformaţi Sipos István din Sighet şi Sebestyén Lászlo din Câmpulung la Tisa, urmată de cuvântul fostului deputat UDMR Kötő József şi Báres István, preşedinte UDMR Sighet, precum şi de spectacolul de poezie şi muzică în interpretarea elevilor liceului "Leöwey Klára", al corului cu acelaşi nume şi orchestra bisericii reformate din Păuleni. Festivităţile, la care au participat şi enoriaşi din localitatea Kisvárda, Ungaria, au continuat cu depunerea de coroane la monumentul eroilor paşoptişti din grădina bisericii reformate şi la cimitirele reformată şi romano-catolică din municipiu la care, din cauza intemperiilor, numărul celor prezenţi la prima parte a festivităţilor reducându-se considerabil.