”Criza declanşată de alipirea Crimeei la Rusia face să reapară ameninţarea şi frica unui război în Europa”, a apreciat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Ucraina a semnat cu Uniunea Europeană

Ucraina a semnat vineri, la Bruxelles, partea politică a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE). Partea economică a documentului va fi semnată după alegerile prezidenţiale din Ucraina, care se vor desfăşura la 25 mai. Acordul de asociere trebuia semnat în toamna anului trecut, la Vilnius, însă preşedintele ucrainean de atunci, Viktor Ianukovici, a cedat presiunilor Rusiei şi nu a mai făcut acest pas. Ianukovici declara, atunci, că Ucraina are nevoie de un ajutor economic şi financiar de la UE, înainte să poată să semneze un acord de asociere cu blocul european. Refuzul de a semna Acordul de Asociere cu UE i-a scos pe ucraineni în stradă, iar protestele de la Kiev şi din marele oraşe au avut ca efect demiterea lui Ianukovici, în februarie.

Sancţiuni împotriva Rusiei

UE a adăugat încă 12 nume pe lista oficialilor vizaţi de sancţiuni, a anunţat, vineri, preşedintele francez, François Hollande(foto). O primă listă cu 21 de persoane a fost publicată luni. Noua listă este destul de apropiată celei a SUA: ea vizează oficiali ucraineni şi ruşi implicaţi în referendumul privind alipirea Crimeei la Rusia. Sancţiunile constă în restricţii de vize şi blocarea averilor în UE. Lista americană conţine 31 de persoane, printre care Serghei Ivanov, şeful Administraţiei Prezidenţiale, adjunctul său, Aleksei Gromov, sau Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei (Camera Inferioară a Parlamentului rus).

”Tentativele de a izola Rusia reprezintă un drum spre nicăieri”, a declarat, vineri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după ce SUA au decis noi sancţiuni împotriva unor oficiali de la Moscova, ca represalii pentru alipirea peninsulei Crimeea la Rusia. Lavrov a declarat că, ”prin aplicarea sancţiunilor, SUA se ghidează nu după bunul simţ, ci după dorinţa de a pedepsi pe cineva. SUA folosesc acest instrument pentru a-şi confirma dominaţia, dar cred că ar fi mai bine să o confirme prin acorduri şi stabilirea dreptăţii în problemele internaţionale”.

Rusia vizează sancţiuni împotriva unor oficiali americani

Preşedintele rus, Vladimir Putin (foto), a declarat vineri că ”Rusia se abţine, pentru moment, de la introducerea unor sancţiuni ca răspuns la cele anunţate de Washington împotriva unei bănci şi a unor personalităţi ruse”. Această declaraţie intervine în contextul în care Moscova a publicat, joi, o listă cu nume ale unor oficiali americani vizaţi de sancţiuni, imediat după ce preşedintele american, Barack Obama, a anunţat noi sancţiuni vizând Moscova, ca represalii faţă de alipirea Crimeei la Rusia.

Ucraina somată să plătească Rusiei 7,9 miliarde euro

Rusia solicită Ucrainei să-i plătească suma de 7,9 miliarde de euro, a anunţat premierul rus, Dmitri Medvedev. Este vorba despre avantaje financiare care au fost acordate Ucrainei în cadrul acordului de prelungire a prezenţei Flotei ruse la Marea Neagră în Crimeea, semnat în aprilie 2010. Medvedev a subliniat că acest acord nu mai are motive să existe, Crimeea făcând parte de-acum din Rusia.

Rusia a efectuat exerciţii militare în Transnistria

Trupe ruse au efectuat exerciţii militare în Transnistria, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvânt al armatei ruse, Districtului Militar de Vest, colonelul Oleg Koşcetkov. Acesta a declarat că manevrele au ca scop să antreneze trupele în vederea unui eventual atac inamic. În cadrul scenariului acestor exerciţii, una dintre principalele sarcini ale trupelor de menţinere a păcii a fost să asigure apărarea civililor în zone de luptă, a declarat el. Exerciţiile au fost efectuate în contextul în care preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o eventuală repetare a scenariului din Crimeea în ţara sa şi a anunţat că preşedintele Parlamentului din Transnistria a cerut Moscovei, după modelul din Crimeea, alipirea la Rusia.

Exerciţii militare

SUA pregătesc exerciţii militare în Polonia, la care ar putea să participe Cehia, Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria şi statele baltice, a anunţat, vineri, ambasadorul american la Varşovia, Stephen Mull, fără să precizeze o dată în acest sens. Anterior, Franţa a suspendat cea mai mare parte a activităţilor în domeniul cooperării militare cu Rusia, a declarat ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, la Tallin, în cadrul unui scurt turneu în statele baltice şi Polonia, în contextul crizei ucrainene. Parisul le-a propus statelor baltice să trimită, în baza unei eventuale cereri NATO, patru avioane de luptă care să consolideze, de la începutul lui mai, misiunea NATO însărcinată cu supravegherea spaţiilor aeriene ale acestor state.

Pentagonul a anunţat că toate exerciţiile, întâlnirile bilaterale, vizitele în porturi şi conferinţele de planificare cu Rusia sunt anulate, iar Londra a decis să suspende orice cooperare militară cu Rusia, inclusiv în privinţa licenţelor de export în curs, anunţa, marţi, ministrul britanic de Externe, William Hague, ca reacţie faţă de anexarea Crimeei.

Ministrul britanic al Apărării, Philip Hammond, a anunţat că trimite şase avioane de luptă Typhoon în ţările baltice, ca o măsură preventivă faţă de posibile acţiuni militare din partea Rusiei.

Cele trei ţări baltice care au facut parte din Uniunea Sovietică, Estonia, Letonia şi Lituania, sunt extrem de îngrijorate cu privire la acţiunile Rusiei în contextul crizei din Ucraina, arată International Business Times. Ele fac parte din NATO din 2004 şi ţările membre survolează spaţiul lor aerian prin rotaţie. Marea Britanie va prelua această misiune de la Statele Unite ale Americii, care au acum în Lituania cinci avioane F-15 Eagle. Avioanele Typhoon vor ajunge în regiune până la sfârşitul lunii aprilie.

Dacă Polonia are o forţă aeriană care îi permite să se apere, inclusiv 48 de avioane de lupta F-16, ţările baltice depind de ajutorul NATO în cazul în care sunt atacate. Cele trei republici ex-sovietice se tem de repetarea scenariului din 1940, atunci când şi-au pierdut independenţa în urma invaziei sovietice. 

Propunerea lui Jirinovski: Restitutio in integrum

Ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski (foto) a declarat că singura soluţie pentru calmarea situaţiei din Ucraina este ca această ţară să cedeze teritoriile străine, pe care le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România. El a făcut această declaraţie în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune al Federaţiei Ruse.

"Aceste două părţi ale Ucrainei, de Est şi de Vest, sunt total incompatibile. Nu poate nici un fel de internaţionalism să ajute în acestă situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar Bucovina şi Basarabia am luat-o în 1939. Dacă nu era Hitler, nu atingeam aceste pământuri", a declarat Jirinovski, citat de către portalul Moldova.org. El a propus ca teritoriile străine ale Ucrainei să fie întoarse, iar, astfel, centrul ţării ar fi mai "cuminte".
"Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să ia Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară. În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează de mult să le ia înapoi. Sunt trei ţări membre NATO. Transnistria – să revină la noi, e pământ rusesc. Doar atunci Ucraina se va linişti", a mai spus Jirinovski.