În anul 2000, în această zi a murit compozitorul Harry Maiorovici (Sighet, 6 septembrie 1918 – Cluj, 22 august 2000). Harry Maiorovici s-a născut la Sighet la 6 septembrie 1918, într-o familie de ţărani evrei în care seara, după muncă, ascultau klezmerul evreiesc şi muzica populară românească interpretată la ceteră de tatăl său, folcor maramureşan pe care tânărul Harry nu-l va uita niciodată, a cărui teme se vor regăsi în compoziţiile ulterioare. "Am crescut mângâiat de doina românească şi de cântecul popular idiş" mărturisea într-un interviu. Micul Harry a învăţat buchiile în hederul din Câmpu Negru după care, în ton cu moda vremii, a fost înscris la Şcoala Comercială unde l-a avut coleg pe un alt mare sighetean, scriitorul şi dramaturgul Ludovik Bruckstein. Dragostea pentru muzică îi duce paşii spre Palatul Culturii unde învaţă să cânte la vioară şi pian iar mai apoi, la Biserica Reformată din oraş, orga. În anul 1934, pleacă pe jos la Viena unde se înscrie la „Kinder Konservatorium”. Timp de patru ani studiază pianul, orga, teorie muzicală, compoziţie şi artă dramatică. Întors în anul 1938 la Cluj, se înscrie la Conservatorul de Muzică unde-i va avea profesori pe compozitorul Max Eisikovics şi Sigismund Toduţă. În anii Holocaustului este dus la muncă forţată şi apoi în lagărul de la Meidling de unde, în anul 1945, se întoarce la Cluj, oraş în care va trăi până la moartea survenită la 22 august 2000. Harry Maiorovici a compus coloana sonoră a 110 filme dintre care 17 creaţii au obţinut prestigioase premii internaţionale. În memoria culturală va rămâne mereu linia melodică din "Moartea cãprioarei" onorată cu Premiul cel Mare de la Veneţia, Italia, Crucea de Aur a Sudului din Adelaide, Australia şi premiul pentru cea mai bună muzică din Teheran. Coloana sonoră a filmelor „Falansterul”, „Asediul”, „Aventuri la Marea Neagră”, „Puiul” sau „Ultima noapte a copilăriei” care a primit Marele Premiu al breslei la festivalul filmului din anul 1972 de la Cracovia, coloana sonoră a filmelor făcute în Basarabia şi sutele de articole de specialitate publicate în cotidiane şi reviste de specialitate. În anul 1996 i s-a decernat diploma de Cetăţean de Onoare a oraşului natal, Sighetu-Marmaţiei.