S-a pus nu o dată problema unui "brand", fie că este vorba de ţară, regiune, judeţ sau localitate şi, adeseori, se încearcă inventarea şi impunerea unor evenimente despre care se crede că s-ar potrivi, sau că ar reprezenta un anumit spaţiu, adeseori prin copierea unora existente în alte zone ale ţării, "brand" sau "branduri" care ar trebui să atragă turiştii români şi, mai ales, turiştii străini. Ori, nu o dată, un asemenea "brand" există şi funcţionează, doar că din diferite motive este ignorat sau, uneori, ocolit cu bună-ştiinţă. Exemplu tipic este zona Maramureşului Istoric unde majoritatea turiştilor străini sunt urmaşii celor care, cu ani în urmă, au locuit pe aceste meleaguri. Într-un fel, turiştii vin să viziteze "albumul bunicii", album simbolic care conţine povestiri despre locurile de baştină, despre evenimentele trăite alături şi împreună cu populaţia autohtonă, „albumul” memoriilor acelor mii de maramureşeni pe care istoria i-a împrăştiat în întreaga lume.

Exemplu tipic îl oferă evreii, indiferent dacă vin din ţările Europei, SUA sau Asia Mică. Motivul este că în această zonă (Maramureş şi Galiţia) s-a născut "hasidism"-ul (mişcare mozaică ortodoxă), că aici îşi are originile dinastia de rabini Teitelbaum, dinastie care a răspândit "hasidism"-ul în lume şi a fondat celebrul centru din New York unde, pe străzile din Williamsburg, prin celebrul Brooklin şi Borough Park, nume precum "Maramureş", "Sighet", "Vişeu" şi cele ale satelor şi comunelor maramureşene, sunt la fel de des pomenite ca la noi, nume făcute celebre prin cărţile scrise de Elie Wiesel, Hedi Fried Szmuk, Dora Apşan Sorell, Herzl Apşan, Ludovic Bruckstein, Alice Kern, Gizela Perl, Naomi Litvin, Hindi Rothbart, Schőn Dezső, Solomon Isacovici şi, lista ar putea continua.

Sighetul şi Maramureşul Istoric este cunoscut în lume prin filmele documentare (de exemplu, recentul „Warwick Davis şi cei şapte pitici din Auschwitz” de Ursula Macfarlane) şi artistice (ex. "Din cenuşă" în regia lui Joseph Sargent, premiat cu Grammy, prezent şi pe micile ecrane de la noi) care vorbesc despre perioada interbelică şi Holocaust.

Sighetul şi Maramureşul Istoric este cunoscut prin piesele de teatru ce povestesc drama maramureşenilor duşi la Auschwitz (ex. "Janka" de Oskar Speace sau piesele lui Ludovic Bruckstein), de muzica lui Abraham Adler, Harry Maiorovici, Joseph Szigeti şi Geza Fried – studiaţi în Academiile de muzică din întreaga lume, de actorii români şi străini care au studiat cursurile de teatrologie ale sigheteanului John Gassner, dintre care unii sunt maramureşeni la origine (ex. Harvey Keitel, originar din Leordina), de studenţii care au învăţat după cursurile eminentului profesor David Weiss Halivni originar din Săpânţa sau, vizitatorii Ierusalim-ului care află că unul dintre arhitecţii oraşului este sigheteanul Harmat Zoltán şi de iubitorii muzicii "klezmer", gen născut pe aceste meleaguri prin interferenţa folclorului şi muzicii liturgice evreieşti cu cea românescă, slavă, ungurească şi ţigănescă, gen muzical care în ultimii ani îşi trăieşte revirimentul.

Nu este deloc întâmplător că Sighetu-Marmaţiei a fost ales gazdă a summitului Limmud Global Leadership*, care, în perioada 18-21 iulie, va reuni peste o sută de lideri din Uniunea Europeană, Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova, SUA, Canada şi Israel, printre care şi Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Ioan J Popescu

* Modelul original Limmud a fost creat acum 30 de ani în Regatul Unit. Această adunare dinamică şi creativă de învăţături evreieşti s-a răspândit în lume şi este activă în 60 de oraşe din toate continentele. Este recunoscut ca un proiect educaţional unic şi inovator, esenţial pentru dezvoltarea în leadership. Limmud ISRAEL- FSU- East Europe a fost fondat acum 6 ani de Chaim Chesler, Sandra Cahn şi Mikhail Chelnov. Au luat modelul britanic Limmud şi l-au adaptat la comuităţile evreieşti din lume. Acest proiect, care cuprinde o gamă largă de probleme, este un instrument dovedit în consolidarea sentimentului de apartenenţă şi identitate evreiească din miile de participanţi. Limmud încurajează tinerii evrei să îşi asume identitatea şi să fie activi în comunităţile lor prin conferinţe de voluntariat şi festivaluri ale culturii evreieşti. Acest model unic reînvie comunităţile şi le ajută să îşi câştige un viitor durabil şi productiv. Obietivele acestui proiect sunt atragerea tinerilor evrei neafiliaţi prin diverse programe într-un mediu deschis şi dinamic de învăţare cu un puternic sentiment de egalitate, să ofere tinerilor evrei puterea de a reînvia cultura şi comunităţile evreieşti şi contribuie la consolidarea identităţii pentru a asigura comunităţii evreieşti un viitor de succes.