La Sighetu-Marmaţiei s-a desfăşurat cea de-a XX-a ediţie a "Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni"

Cu mulţi ani în urmă, profesorul Facultăţii de litere din Bucureşti, folcloristul Ion Rebuşapcă şi Iaroslava Kolotelo, pe atunci consilier la departamentul minorităţi al Ministerului Culturii, au avut ideea unui festival care să prezinte bogăţia tradiţiei culturale a ucrainenilor din România. Ca locaţie a fost ales Maramureşul Istoric, păstrător al datinilor şi obiceiurilor tuturor etniilor trăitoare în această zonă şi regiunea unde locuieşte majoritatea ucrainenilor din ţară. Astfel, în 1993 a fost organizată prima ediţie a "Festivalului de Datini şi Obieciuri de Iarnă la Ucraineni" sau "Festival Ucrainskih Koleadok ta Obriadiv", cum sună pe limba locului. De atunci, în primele zile de după Anul Nou sărbătorit după calendarul Iulian, străzile Sighetului se umple de tineri îmbrăcaţi în frumoase straie populare care prezintă cântecele, dansurile, tradiţiile şi obiceiurile ucrainenilor, aşa cum le-au lăsat moştenire părinţii şi părinţii părinţilor lor.   

Slujba de la biserica ortodoxă ucraineană a fost oficiată de vicarul Ioan Piţura şi părintele dr. Nicolae Lauruc

Sâmbătă, 12 ianuarie, evenimentele festivalului au debutat la biserica ortodoxă ucraineană din Sighet, cu o slujbă oficiată de vicarul Ioan Piţura şi părintele dr. Nicolae Lauruc. Biserica ortodoxă ucraineană cu hramul "Înălţarea Sfintei Cruci" ("Voznesenia Ceasnoho Hresta") din Sighetu-Marmaţiei, păstorită de preotul dr. Nicolae Lauruc, este loc de pelerinaj pentru ucrainenii din întreaga ţară: ea deţine încastrat în iconostas o părticică din Sfânta Cruce de pe Golgota, fragmente din moaştele sfinţilor Epictet şi Asion din Dobrogea, ale mitropolitului Vladimir, ale cuvioşilor Moise şi Iov de la Pociaev, ale sfântului cuvios Alexie Carpatinul care, închis în puşcăria din Sighet, a fost primul martir care a pătimit pentru ortodoxie în temniţele sighetene. Pe lângă aceste obiecte sfinte, biserica deţine şi o cruce nefăcută de mână de om, descoperită în anul 1996 în inima unei bucăţi de lemn de foc. Celor amintite, enoriaşii din Paris au adăugat o părticică din Brâul Maicii Domnului, gest de profundă smerenie din partea preotului Atanasie Nemzet întărită de aprobarea Înalt Preasfinţitului Iosif Pop, arhiepiscop şi mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale.

La sala "Viorel Costin", delegaţiile au fost primite cu pâine şi sare şi, bineînţeles, cu un păhărel de ţuică

După slujbă, alaiul de colindători, avându-i în frunte pe Ioan Buciuta – preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) şi pe Miroslav Petreţchi – preşedinte UUR Maramureş, viceprimarul Horea Scubli şi vicarul Ioan Piţura, au trecut prin centrul municipiului într-o paradă multicoloră a portului popular ucrainean aşa cum s-a păstrat el într-o bogată varietate în satele şi comunele Maramureşului Istoric, în judeţele Suceava, Botoşani, Caraş Severin şi Ucraina, reprezentate ăn cadrul festivalului. Parada, acompaniată de dangătele clopotelor purtate de "dracii" meniţi a alunga răul din lume şi de sunetele instrumentelor muzicale mânuite cu măiestrie de invitaţii moldoveni a poposit la sala de spectacol "Viorel Costin" a Casei Municipale de Cultură unde, oficialităţile şi invitaţii au fost primite după datină cu pâine şi sare de două tinere sosite din Kiev, Ucraina. După scurtele alocuţiuni, a urmat un spectacol de gală susţinut de grupurile prezente.

.