„Istoria liceului reformat din Sighetu-Marmaţiei” de Balogh Béla

Parafrazând, despre Sighetu-Marmaţiei se poate spune, pe bună dreptate, „săracă urbe bogată, cu istoria uitată”. Oraşul, cu o istorie atestată de aproape 700 de ani (mai exact 687 de ani, graţie dlui. Teofil Ivanciuc), fostă reşedinţă de comitat care a dat peste 200 de personalităţi de talie mondială printre care şi un deţinător al Premiului Nobel, oraşul în care Eminescu a fost tradus pentru prima dată într-o limbă străină, oraşul cu 32 de tipografii… în sfârşit, centrul culturii maramureşene nu are o istorie adunată într-un volum. Tocmai din acest motiv, orice lucrare referitoare la istoria locului care vede lumina tiparului este mai mult decât binevenită, mai ales atunci când ea poartă semnătura celui mai important arhivar al judeţului, Balogh Béla (foto).

Volumul cu pricina se numeşte „Istoria liceului reformat din Sighetu-Marmaţiei” („A máramarosszigeti református líceum története”, Editiones Archivi Districtus Reformatorum Transtibiscani XVII, Debrecen, 2013) şi acoperă întreaga perioadă, de la începuturile din 1542 şi până în anul 1922 când a fost desfiinţată de puterea de atunci.

Cartea este structurată pe şase capitole, primele trei marcând etapele majore ale istoriei instituţiei (Cap. I. De la începuturi şi până în 1797; Cap. II. Şcoala între 1797 şi 1851, şi Cap. III. Şcoala între 1851 şi 1921), trei capitole cuprinzând date statistice(Cap. IV. Elevii liceului; Cap. V. Biblioteca liceului, şi Cap. VII. Situaţia economică şi financiară), o Anexă extrem de bine documentată precum şi un set de ilustraţii, multe dintre ele inedite.

Lansarea volumului a avut loc joi, 11 iulie, în biserica reformată din Sighetu-Marmaţiei, în prezenţa editorului, Szabadi István, arhivar la Arhivele Eparhiei Reformate din Debrecen, Ungaria.

La finalul evenimentului gazda, protopopul reformat Sipos István şi-a exprimat dorinţa ca lucrarea (scrisă în limba maghiară) să fie tradusă cât de curând şi în limba română.