Europenii vin cu soluţii

În România toată lumea vorbeşte despre corupţie, despre fraudarea fondurilor naţionale şi europene, dar puţine se fac. Fie pentru că implicarea la nivel înalt este atât de mare încât s-ar putea ajunge la popularea închisorilor cu înalţi demnitari, fie că suntem prea comozi pentru a schimba din temelii legislaţia în acest domeniu. În orice caz, eticheta de ţară coruptă a fost pusă României de suficient timp încât europenii să îşi pună multe semne de întrebare înainte să intre într-o relaţie contractuală cu ţara noastră. În încercarea de a ne aduce pe calea cea dreaptă, italienii, francezii şi nemţii au venit în România să ne explice cam cum ar trebui să abordăm problema corupţiei. Unul dintre exemplele de instrumente de bune practici în lupta antifraudă menţionat la workshopul organizat de Freedom House a fost confiscarea extinsă, la el făcând referire cei trei reprezentanţi ai ministerelor de justiţie din Franţa, Italia şi Germania.

În Italia, confiscarea extinsă este un instrument foarte important şi foarte eficient, introdus încă din 1992, în timp ce în Franţa, cel mai important moment pentru instituţia confiscării a fost în 2010, când a fost înfiinţată o agenţie pentru recuperarea şi confiscarea de active. În Franţa, de altfel, confiscarea este văzută ca pedeapsă suplimentară condamnării.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Justiţiei, Simona Maya Teodoroiu, a atras atenţia că şi Noul Cod de Procedură Civilă care ar urma să intre în vigoare în ţara noastră în februarie 2014 pune accentul pe importanţa instituţiei confiscării extinse, ca instrument de luptă împotriva criminalităţii şi corupţiei.