În zilele de 4 şi 5 iunie, evreii sărbătoresc Shavuot, sărbătoarea primirii de către Moise a Tablelor Legii – cele Zece Porunci – pe muntele Sinai. Calendaristic, Shavuot este a 50-a zi de după Pesah (Paştele evreiesc) şi este o sărbătoare sincretică, multiplele semnificaţii regăsindu-se şi în diversitatea numelor date acestei sărbători. Astfel, Shavuot este sărbătoarea primirii Torei (Hag Matan Torateinu), sărbătoarea săptămânilor trecute de la Pesah (Hag haShavuot), sărbătoarea primei recolte (Hag haKatzir), sărbătoarea primului fruct (Hag haBikkurim) şi, deasemenea, evreii se referă la Shavuot ca "adunare solemnă" (Atzeret). Aceste denumiri descriu şi obiceiurile legate de Shavuot: mese festive în care se consumă produse lactate, blănele cu brânză şi fructe, se recită poeme liturgice şi pasaje din Tora, iar casele şi sinagogile se decorează cu ramuri şi plante verzi. Alături de sărbătorile Pesah şi Sukkot (sărbătoarea corturilor), Shavuot face parte din ciclul sărbătorilor ce amintesc de drumul evreilor scăpaţi de robia egipteană.