Duminică, 17 august 2008, la Sighetu-Marmaţiei era redat circuitului turistic Hotelul "Marmaţia", unitate de servire a populaţiei pe care memoria colectivă şi ghidurile turistice străine au păstrat-o intactă în cei aproximativ zece ani cât a stat închisă.

Clădirea emblematică de pe malul Izei a fost construită de armata ungară între anii 1940-41 pentru a servi garnizoană şi hotel cavaleriei. După cele de-Al Doilea Război Mondial, hotelul a fost transformat în spital de pediatrie, iar în a doua jumătate a anilor '70, clădirea a fost reamenajată şi, până la sfârşitul anilor '90 a fost unul dintre cele mai căutate hoteluri din oraş. Intrată în proprietatea unei societăţi comerciale, în anul 2001 au demarat reparaţiile şi lucrările de reabilitare. "Am încercat să-i redăm farmecul original, bineînţeles respectând cerinţele actuale" spunea la vrea aceea Mircea Motrea, proprietarul firmei. "Am căutat şi găsit documente ale construcţiei originale iar echipa de arhitecţi a lucrat pe baza acestora. Am păstrat arhitectura originală infuenţată de Tyrolul austriac, utilizând pe larg lemnul, piatra, obloanele decorative şi alte elemente specifice clădirilor construite în timpul Imperiului Austro-Ungar". Pentru a întări efectul, la recepţia de deschidere, pe terasa hotelului a fost etalat şi un automobil Ford păstrând linia spectaculoasă a anilor '30, automobil care pentru o vreme a transportat clienţii de-a lungul aleii ce duce la hotel. În ceea ce priveşte capacitatea, hotelul are 106 locuri de cazare în 48 camere, opt apartamente şi două "suite", un restaurant cu 140 de locuri cu posibilitatea dublării în cazuri speciale, bar, sală de conferinţe, terasă şi o atmosferă ce se doreşte interbelică.

Între timp, hotelul şi-a schimbat proprietarul dar ţinuta ba: graţie tenacităţii directorului de complex, Arina Hărănguş, Hotelul „Marmaţia” este cea mai bine cotată unitate de alimentaţie publică din oraş. La ceas aniversar, pe Arina Hărănguş am găsit-o cocoţată pe o scară, aranjând decoraţiunile pentru nunta ce urma să aibe loc. „Noi sărbătorim prin muncă”, mi-a replicat după ce a mulţumit pentru felicitări. Am întrebat-o ce înseamnî pentru ea şi pentru echipă cei patru ani.

„Ce înseamnă aceşti patru ani? Înseamnă satisfacţii cât casa. Şi muncă la fel. Patru ani înseamnă progres, bucurii, probleme, o împlinire a echipei noastre şi a mea, şi cred că şi a oamenilor din oraş care vin aici pentru un moment de linişte, să admire natura sau să asculte în surdină pianul… Sigur, dincolo de activitatea noastră de zi cu zi, de-a lungul celor patru ani am avut o mulţime de evenimente şi sunt mândră că au ieşit toate bine. Îmi place să spun că suntem cea mai ospitalieră unitate din oraş şi feedback-ul de la clienţi dovedeşte acest lucru. Foarte mulţi clienţi se întorc a doua şi a treia oară, sau ori de câte ori vin în oraş. Asta e cea mai vie dovadă a calităţii serviciilor noastre”.