În 1896, în această zi a murit luptătorul paşoptist, farmacistul Ember Emanuel (Sighet, 16 ianuarie 1823 – Oradea, 30 decembrie 1896). 

Emeber Emanuel s-a născut la Sighet, la 16 ianuarie 1823 într-o familie de armeni: tatăl, Ember Tivadar, a fost căpitan în garda oraşului, iar mama, Maria Teodorovici. 

Elev al gimnaziului piarist, la 15 ani îşi întrerupe studiile şi se alătură luptătorilor paşoptişti dar, din cauza structurii fizice precare, este trimis la fabrica de muniţii.

După revoluţie, se întoarce la Sighet şi, din 1851, este ucenic în farmacia „Kigyó” a lui Buzáth Simon, iar în 1854 obţine diploma de asistent. Pentru o vreme rămâne ajutor de farmacist apoi, după moartea tatălui, lucrează la Szolnok.

În 1856 se înscrie la facultate la Viena pe care o termină la 17 iulie 1858 cu diplomă de farmacist. Luna următoare se angajează la Szombathely, apoi între decembrie 1858 şi octombrie 1859 lucrează în farmacia lui Buzáth Simon din Sighet.

Din anul 1860 se stabileşte la Oradea unde cumpără farmacia „Szent László” a lui Szikszay Mihály. În 1861 se căsătoreşte la Hust cu Maria Jakabovits cu care are şase copii dar întreaga familie îi moare în epidemia de holeră. După patru ani de văduvie, se căsătoreşte cu Buzáth Mária din Sighet dar, curând, rămâne din nou  văduv. După o vreme se căsătoreşte cu Roza, cumnata lui.

Ember Emanuel a fost membru al Asociaţiei Farmaciştilor şi membru fondator al Asociaţiei Medicale din Bihor, membru în consiliul de administraţie a Casei de Economii şi Credit, curator al bisericii romano-catolice, şi casier al Asociaţiei „Népkör” din Oradea.

Ember Emanuel a murit la 30 decembrie 1896 la Oradea, la vârsta de 73 ani. Farmacia i-a rămas în proprietatea văduvei care l-a angajat administrator  pe Marschalkó Leó apoi, în 1904, farmacia a trecut în proprietatea lui Hegedűs Rezső.