la Sighet s-a născut actriţa Prielle Kornélia

Prielle Cornelia s-a născut la Sighet la 1 iunie 1826 într-o familie de mici burghezi, tatăl emigrant francez iar mama, rudă cu unul dintre pionerii mişcării teatrale, Antónia Kilényi Dávid. Are 12 ani când la naşterea fratelui Péter (27 iunie 1836), îi moare mama. Încă din copilărie paricipă cu recitări şi cântece la cercurile culturale sighetene. După moartea mamei, de educaţia copiilor se ocupă Kilényi Dávid, primul director al unei trupe itinerante de teatru din Ungaria al cărei cumnată, celebra actriţă Déryné o ia pe Kornélia sub tutelă şi cum la vremea aceea nu existau şcoli de teatru, ea e cea care-o pregăteşte. Este prietenă cu Kántorné Engelhart Annához, o altă mare actriţă care mai târziu în memoriile sale o va aminti ca pe maestrul ei.

La vârsta de 15 ani debutează  în 1841 la Satu Mare cu trupa lui Tóth István, apoi cu cea alui Kilényi participă la turnee prin oraşele ardeleneşti până în 1844 cînd la Sibiu atrage atenţia dramaturgului Szigligeti Ede care lucra la Teatrul Naţional din Budapesta care-I oferă contract. Primul spectacol în acelaşi an în piesa “Zsidó” („Evreul”) a lui Szigligeti Ede. După scena din Pesta, urmează anii provinciei: între 1845-46 la Debrecen, 1846 Cluj, 1847 Bratislava, Székesfehérvár şi Sibiu.

În 1846 la Debrecen, pe când juca în piesa lui Szigligeti Ede "Két pisztoly” („Două pistoale”), îl întâleşte cu poetul Petőfi Sándor. Între acte, chiar şi cu cortina lăsată se aud aplauzele cu care este primit tânărul poet. Actul următor debutează cu rolul Korlnéliei care, trece peste text şi cântă un cântec compus pe versurile poetului "Virágnak megtiltani nem lehet…" („Nu poţi înterzice unei flori…”) Cântecul are un aşa de mare succes că spectacolul este oprit de ropotul de aplauze adresat celor doi. După spectacol, Petőfi merge în culise să o cunoască pe actriţă şi astfel poveseta-I gata: tînărul poet îi cere mâna Korneliei. Până la urmă, Petőfi se va căsători cu Szendrey Júlia (1847), fapt datorat în principal preoţilor: Kornélia având doar 20 ani, i se cere dispensă de la părinţi. Nici preotul reformat şi nici cel catolic nu acceptă să-i cunune: ambii sunt prea tineri! Cei doi îşi continuă turneele iar la scurt timp Petőfi se va căsători cu Szendrey Júlia. La aflarea ştirii, Kornélia se căsătoreşte şi ea cu Kálmán,  fiul celebrului compozitor şi regizor Szerdahelyi József, cu doi ani mai tânăr ca ea. Szerdahelyi are o trupă în care juca şi Kornélia dar după nuntă îi interzice să urce pe scenă. Între timp Kálmán, alături de 122 de colegi actori se alătură mişcării paşoptiste. Cât lipseşte, Kornélia îl cunoaşte pe căpitanul de husari Hidassy Elemér. Relaţia lor devine celebră: divorţează de tânărul Szerdahelyi şi se căsătoreşte cu căpitanul.

Furtunoasa iubire dintre Kornélia şi Petőfi devine legendă, mai ales după moartea poetului. Adeptă a lui Kossuth şi ideilor sale, Kornélia dă spectacole celor ce merg pe front. După reprimarea revoluţiei, ascunde mai mulţi revoluţionari printre care şi pe majorul Teleki Sándor de care o va lega o caldă relaţie, dovadă scrisorile şi versurile dedicate actriţei.

Din 1849, Prielle Kornélia se retrage de pe scenă şi revine abia în 1852 părăsindu-l pe Hidassy care, alcoolic, a pierdut averea familiei la cărţi. Kornélia joacă pe scenele din la Eperjes şi Kosice apoi la Miskolc se alături trupei marelui regizor Latabár Endre cu care va urca pe scenă la Szekesfehérvár şi Győr. Dar cum rolurile romantice de fete tinere care i se oferă nu i se mai potrivesc din cauza vârstei, Kornélia părăseşte trupa şi va juca la Oradea, Cluj, Debrecen, Miskolc, Arad, Timişoara şi Subotica, având un succes fulminant. În 1857 este chemată la Teatrul Naţional dar refuză pentru a nu lua locul unui alt mare actor. Joacă în trupele vremii până în 25 aprilie 1859 când acceptă contractul Naţionalului: primul rol e Melinda din piesa "Bánk bán” („Banul Bánk”) de Katona József. Aici îl cunoşte pe Szerdahelyi Kálmán cu care se căsătoreşte şi lângă care va rămâne până la moartea acestuia în 1872. În 1881 semnează un nou contract cu Teatrul Naţional unde va juca până în anul 1905. În 1905, la vârsta de 80 ani se căsătoreşte cu graficianul, scriitorul şi traducătorul Rozsnyai Kálmán cu aproape 40 de ani mai tânăr. Căsnicia este ridiculizată în presa vremii însă Kornéliei nu-i pasă: “Mă doare-n cot ce spune lumea. După multe căsnicii nefericite care s-au terminat prost, sunt din nou fericită”. Prielle Konélia a murit la 25 februarie 1906.

Korenéliei i se datorează înfiinţarea Teatrului de Vară din Sighet: acesta şi-a deschis porţile la 21 mai 1887 cu comedia Csiky Gergely "Buborékok" („Baloane de săpun”) cu Prielle Kornélia în rolul principal. Cu această ocazie, actriţa dăruieşte cortina care a deschis Teatrul de Vară din Budapesta. Succesul este de nedescris: oraşul o sărbătoreşte săptămâni în şir. Oferă bani construcţiei noului spital. În aprilie 1890, în urma succesului repurtat la Cluj, primeşte un fotoliu de catifea pe care este brodat rolul, fotoliu aflat în prezent la Sighet.

La 30 august 1896, este dezvelită placa memorială pe peretele casei avocat Szabó Aurél, clădire care stă pe locul casei unde s-a născut, ea fiind reinaugurată în anul 2006.

În 1891, apare prima biografie (Rakodczay Pál, "Prielle Kornélia élete és művészete" [„Prielle Kornélia. Viaţa şi arta”]).

În 5 iunie 1902, pe peretele Tatrului Naţional din Budapesta este dezvelită o statuie de marmură (opera sculptorului Telcs Ede).

În 1904 toate teatrele din Ungaria organizează festivităţi dedicate celor 60 de ani de carieră.