Degradarea mediului pe locul patru

Potrivit unui barometru de opinie realizat de INSCOP, cea mai mare temere a românilor este legată de boală. Fie îmbolnăvirea membrilor familiei (51,8% se tem foarte mult, 29,1% se tem mult de acest lucru), fie cea proprie (46,5% se tem foarte mult şi 26,3% mult), boala este pe primul loc în topul fricilor românilor. Pe locul 2 se află creşterea preţurilor, în general: alimente (50,1% foarte mult, 30,6% mult); taxe şi impozite (50% foarte mult, 29,6% mult); energie, combustibil, gaz (49,9% foarte mult, 30,7% mult). Undeva pe a treia poziţie se află teama de scăderea veniturilor familiei (46,6% foarte mult, 31,5% mult). De degradarea mediului înconjurător (poluare, despăduriri etc.) se tem foarte mult 30,5% şi mult 34,2%. În clasament urmează teama de calamităţi naturale (33,7% dintre români se tem foarte mult, 27% mult), creşterea actelor de violenţă (26,4% – foarte mult, 31,4 – mult), aplicarea defectuoasă sau preferenţială a legilor (22,1% foarte mult şi 31% mult), pierderea locului de muncă (32,9% foarte mult şi 19,8% mult). În aceeaşi ierarhie urmează singurătatea (27,6% foarte mult, 20,2% mult), destrămarea familiei (26,6% foarte mult, 16,3% mult), dezinformarea cu privire la problemele vieţii cotidiene (17,7% foarte mult, 24,9% mult) şi activităţi ilegale ale unor persoane sau grupuri organizate (16,1% foarte mult, 24,5% mult). Pe ultimele două poziţii se situează producerea unor agresiuni împotriva României din afara ţării (18,8% foarte mult, 20,6% mult) şi apariţia unor tensiuni şi conflicte etnice şi religioase (16% foarte mult, 22,3% mult).

Cum ne protejăm?

Potrivit cercetării, sursele principale de protecţie în faţa temerilor indicate de români sunt: propria persoană (90,7%), familia (89,3%), Dumnezeu (83,3%), Biserica (55,9%), grupul de prieteni sau colegi (55,8%), medicii (53,1%), comunitatea (45,5%), Justiţia (27,5%), mass-media (20,3%), instituţiile statului (19,5%), organizaţiile societăţii civile (16,4%), instituţii şi organizaţii internaţionale (14,7%), firme private (12,4%), reprezentanţii aleşi ai populaţiei, precum parlamentari, primari, consilieri (11,6%).

Românii, „victime ale orizontului îngust al preocupărilor faţă de mâine”.

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, punctează că temerile fundamentale ale românilor se concentrează pe "orizontul îngust al preocupării faţă de ziua de mâine, dominat de problemele economice şi sociale". "Deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei, creşterea preţurilor la alimente, creşterea taxelor, creşterea preţurilor la energie, scăderea veniturilor familiei surprind o agendă a supravieţurii pe care, practic, nu mai au loc subiecte mai sofisticate, dar normale ale unei societăţi democratice, precum respectarea drepturilor cetăţeneşti sau aplicarea preferenţială a legilor", afirmă Ştefureac. El susţine că românii se "refugiază complet în sfera privată" atunci când trebuie să indice sursele de protecţie în faţa temerilor. "Sfânta treime a românului, sanctuarul care, în viziunea sa, îl protejează de „relele pământului”, nu sunt nici statul, nici societatea, nici comunitatea, ci spaţiul intim privat format din propria persoană (90,4% spun că propria persoană îi ajută mult şi foarte mult să scape de temeri), din familie (89,7%) şi din Dumnezeu (83,3). Îngrijorător este faptul că elementul din zona spaţiului public al democraţiei care, teoretic, ar trebui să fie liantul principal între cetăţean şi sfera publică, respectiv autorităţile reprezentative alese (parlamentari, primari, consilieri), se află pe ultimul loc în clasamentul entităţilor înspre care se îndreaptă românii pentru a căuta un refugiu în combaterea temerilor. Este un alt semnal al crizei reprezentării care afectează democraţia din România şi care este prefigurată inclusiv de ratele tot mai scăzute de prezenţă la vot", conchide Ştefureac

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul“, în perioada 7-14 noiembrie. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Chestionarele au fost aplicate în 37 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 80 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eroarea maximă admisă a datelor este de +/-3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic.