Sighetenii au sărbătorit alături de prietenii lor din Oradea

În perioada 28 noiembrie – 5 decembrie, evreii sărbătoresc Hanuka, sărbătoarea victoriei luminii asupra întunericului, a dreptăţii asupra nedreptăţii. Ca în fiecare an, alături de membrii comunităţii din Sighetu-Marmaţiei şi prietenii lor de alte confesiuni din municipiu, sărbătoarea a fost onorată de invitaţi din alte localităţi, comunitatea din Oradea fiind prezentă cu un cor de copii care, după rugăciunile rostite de moritzadic (ajutor de rabin) sosit din Israel, şi aprinderea celei de-a cincea lumânare, au susţinut atmosfera cu un scurt concert sărbătoresc.

Hanuka este singura sărbătoare nebiblică din calendarul iudaic

Hanuka vorbeşte despre un moment miraculos din istoria evreilor. În anul 167 înaintea erei noastre, Antioch IV Epiphanes, după ce a cucerit Ierusalimul, a distrus templele şi a supus evreii unor persecuţii religioase. Ca răspuns, un grup condus de Iuda Makkabeul s-a răsculat şi, cu toată inferioritatea numerică, a reuşit să-i alunge pe greco-sirieni din Iudea. Tradiţia spune că atunci când makkabeii au recucerit Templul Sfânt, au descoperit că uleiul folosit a aprinderea Menorei (candelabrul cu şapte braţe) a fost vărsat, rămânând doar o singură măsură pecetluită, purtând însemnul rabinului, cantitate suficientă numai pentru o singură zi dar, miracolul s-a produs şi Menora a ars nu numai una ci opt zile, timp în care evreii au reuşit să aducă ulei purificat şi binecuvântat de rabin. Acesta este motivul pentru care candelabrul de Hanuka – Hanukia, cum se mai numeşte – are opt braţe şi nu şapte ca cel folosit în mod tradiţional la alte sărbători, evreii aprinzând zilnic câte o lumânare. Există o serie de tradţii şi obiceiuri locale legate de Hanuka, unele legate de trecut, altele statuate ulterior. Unul dintre acestea este împărţitul de daruri copiilor: înainte vreme, se obişnuia ca să primească câte un bănuţ drept răsplată că şi-a însuşit istoria Hanukăi şi învăţăturile izvorâte din ea. Ulterior, locul bănuţului a fost luat de jucării. Tot de tradiţie ţine jocul cu "dreidel", o sfârlează cu patru feţe, fiecare purtând o literă ebraică, acronimul propoziţiei "S-a întâmplat un mare miracol". În funcţie de litera pe care cade sfârleaza, jucătorul primeşte un dar sau chiar nimic. Mâncarea tradiţională de Hanuka este "latke"sau "kremzli", cum e cunoscut pe la noi, şi "sufganiyot", gogoşi umpluţi cu gem.